2 intrări

3 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

coicăí v [At: CIAUȘANU, V. / V: (1) ~cá / P: co-i-că-i / Pzi: ~ésc (~ciésc) și coícăi, p 3 ~e / E: fo] 1-2 vir (Ban și Olt; d. porci și mai ales d. purcei) A guița. 3 (Fig) A chinui rău de tot Si: (reg) a acăi (1), a smotoci, a țipui.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COICĂÍ vb. v. grohăi, guița.

Intrare: coicăire
coicăire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coicăire
  • coicăirea
plural
  • coicăiri
  • coicăirile
genitiv-dativ singular
  • coicăiri
  • coicăirii
plural
  • coicăiri
  • coicăirilor
vocativ singular
plural
Intrare: coicăi
verb (V343.2)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • coicăi
  • coicăire
  • coicăit
  • coicăitu‑
  • coicăind
  • coicăindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • coicăie
(să)
  • coicăie
  • coicăia
  • coicăi
  • coicăise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • coicăie
(să)
  • coicăie
  • coicăiau
  • coicăi
  • coicăiseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)