2 intrări

2 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cofărí v [At: LB / Pzi: ~resc / E: cofar2] (Înv) A vinde cu amănuntul alimente Si: a precupeți.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cofărí, cofărésc, vb. IV (reg.) a vinde lucruri de mâncare cu mărunțișul; a precupeți.

Intrare: cofărit
cofărit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cofărit
  • cofăritul
  • cofăritu‑
  • cofări
  • cofărita
plural
  • cofăriți
  • cofăriții
  • cofărite
  • cofăritele
genitiv-dativ singular
  • cofărit
  • cofăritului
  • cofărite
  • cofăritei
plural
  • cofăriți
  • cofăriților
  • cofărite
  • cofăritelor
vocativ singular
plural
Intrare: cofări
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cofări
  • cofărire
  • cofărit
  • cofăritu‑
  • cofărind
  • cofărindu‑
singular plural
  • cofărește
  • cofăriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cofăresc
(să)
  • cofăresc
  • cofăream
  • cofării
  • cofărisem
a II-a (tu)
  • cofărești
(să)
  • cofărești
  • cofăreai
  • cofăriși
  • cofăriseși
a III-a (el, ea)
  • cofărește
(să)
  • cofărească
  • cofărea
  • cofări
  • cofărise
plural I (noi)
  • cofărim
(să)
  • cofărim
  • cofăream
  • cofărirăm
  • cofăriserăm
  • cofărisem
a II-a (voi)
  • cofăriți
(să)
  • cofăriți
  • cofăreați
  • cofărirăți
  • cofăriserăți
  • cofăriseți
a III-a (ei, ele)
  • cofăresc
(să)
  • cofărească
  • cofăreau
  • cofări
  • cofăriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)