8 definiții pentru codruleț

codruléț sm [At: ODOBESCU, S. III, 482 / Pl: ~i, ~e / E: codru + -uleț] 1-4 Codrișor (1-4).

CODRULÉȚ, codrulețe, s. n. Diminutiv al lui codru; codruț. – Codru + suf. -(u)leț.

CODRULÉȚ, codrulețe, s. n. Diminutiv al lui codru; codruț. – Codru + suf. -(u)leț.

CODRULÉȚ, codrulețe, s. n. Diminutiv al lui codru. 1. v. codru (1). Dorul mândrei unde șede? Colo-n codrulețul verde. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 286. 2. v. codru (2). Cu un codruleț de pîne sau cu o neînsemnată îmbunare și-ar face din acel cîne rătăcit un tovarăș folositor și credincios. ODOBESCU, S. III 482.

codruléț (co-dru-) s. n., pl. codruléțe

codruléț s. n. (sil. -dru-), pl. codruléțe

CODRULÉȚ s. v. codruț.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

Intrare: codruleț
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular codruleț codrulețul
plural codrulețe codrulețele
genitiv-dativ singular codruleț codrulețului
plural codrulețe codrulețelor
vocativ singular codrulețule, codrulețe
plural codrulețelor

codruleț

  • 1. Diminutiv al lui codru.
    surse: DLRLC DEX '09 sinonime: codruț un exemplu
    exemple
    • Dorul mândrei unde șede? Colo-n codrulețul verde. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 286.
      surse: DLRLC
  • 2. Diminutiv al lui codru.
    surse: DLRLC un exemplu
    exemple
    • Cu un codruleț de pîne sau cu o neînsemnată îmbunare și-ar face din acel cîne rătăcit un tovarăș folositor și credincios. ODOBESCU, S. III 482.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • codru + sufix -(u)leț.
    surse: DEX '09