2 definiții pentru cocreatoare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COCREATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care creează (ceva) împreună cu un altul. [Pron. -cre-a-. / et. incertă].
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
cocreatór s. m., pl. cocreatóri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: cocreatoare
cocreatoare substantiv feminin
| substantiv feminin (F103) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||