O definiție pentru cocolitură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cocolitură sf [At: DICȚ. / Pl: ~ri / E: cocolit + -ură] 1-2 Cocolire (1-2). 3 (Pfm) Înfofolire. 4-5 Cocolire (4-5).
Intrare: cocolitură
cocolitură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||