3 intrări
29 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COCÂRJÍT, -Ă adj. v. cocârjat.
COCÂRJÍT, -Ă adj. v. cocârjat.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
cocârjit2, ~ă a [At: DA / Pl: ~iți, ~e / E: cocârji] (Pfm) 1 Încovoiat. 2 (Spc; d. nas) Acvilin. 3 Cocârjat (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cocârjit1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: cocârji] 1-2 Cocârjare (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COCÂRJÁ, cocârjez, vb. I. Refl. A se îndoi (de spate); a se gârbovi. [Var.: cocârjí vb. IV] – Probabil din cârjă (sub influența lui cocoșa, încovoia).
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COCÂRJÁ, cocârjez, vb. I. Refl. A se îndoi (de spate); a se gârbovi. [Var.: cocârjí vb. IV] – Probabil din cârjă (sub influența lui cocoșa, încovoia).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
COCÂRJÁT, -Ă, cocârjați, -te, adj. 1. (Despre oameni) Îndoit, adus de spate; gârbovit. 2. (Despre nas sau cioc) Coroiat, încovoiat. [Var.: cocârjít, -ă adj.] – V. cocârja.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COCÂRJÁT, -Ă, cocârjați, -te, adj. 1. (Despre oameni) Îndoit, adus de spate; gârbovit. 2. (Despre nas sau cioc) Coroiat, încovoiat. [Var.: cocârjít, -ă adj.] – V. cocârja.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
COCÂRJÍ vb. IV v. cocârja.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COCÂRJÍ vb. IV v. cocârja.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
cocărja v vz cocârja
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cocârda v vz cocârja
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cocârja vtr [At: JIPESCU, O. 67 / V: cocăr~, ~rda / Pzi: ~jez / E: pbl cocoșa + cârjă] 1-4 A (se) îndoi (de spate) Si: a se cocârji.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cocârjat2, ~ă a [At: PAMFILE, J. III, ap. DA / Pl: ~ați, ~e / E: cocârja] 1 Încovoiat. 2 (Spc; d. nas) Acvilin. 3 (Spc; d. unghii) Cu vârful îndoit, ca ghearele Si: cocârjit1 (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cocârjat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: cocârja] 1-2 Cocârjare (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cocârji vtr [At: DA / Pzi: ~esc / E: cocârja css] 1-4 (Pfm) A (se) cocârja (1-4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COCÎRJÁ, cocîrjez, vb. I. Refl. A se îndoi, a se încovoia, a se gîrbovi. (În forma cocîrji) împlinise șaizect de ani, dar se imțea încă zdravănă, măcar că i se cocîrjise puțin spinarea. REBREANU, R. I 150. – Variantă: cocîrjí vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COCÎRJÁT, -Ă, cocîrjați, -te, adj. 1. Îndoit de spate, încovoiat, gîrbovit. Plecase, lăsîndu-mă cocîrjat sub grinzi. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 221. Pandele se arătă spelb și slab... înalt și cocîrjat. MACEDONSKI, O. III 49. 2. (Despre nas) Coroiat, încovoiat. Nasul cocîrjat și prăvălit la vale ca un plisc de bufniță. VLAHUȚĂ, N. 125. Marcus poartă o cocoașă în spate și alta în piept, și un nas mare și cocîrjat. ODOBESCU, S. I 43. – Variante: cocîrjít, -ă (STANCU, D. 92, REBREANU, R. II 34), încocîrját, -ă (CAMIL PETRESCU, U. N. 374) adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COCÎRJÍ vb. IV v. cocîrja.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COCÎRJÍT, -Ă adj. v. cocîrjat.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNCOCÎRJÁT, -Ă adj. v. cocîrjat.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A SE COCÂRJÁ mă ~éz intranz. A-și încovoia spatele (de bătrânețe, greutăți etc.); a se gârbovi; a se cocoșa. /Din cârjă
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A COCÂRJÁ ~éz tranz. pop. A face să se cocârjească; a gârbovi; a cocoșa. /Din cârjă
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cocârjat a. recurbat: nas cocârjat OD. [Compromis între coacă și cârjă, lit. îndoit în formă de cârjă].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (V203) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (V403) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
cocârja cocârji cocărja cocârda
- 1. A se îndoi (de spate).exemple
- Împlinise șaizect de ani, dar se imțea încă zdravănă, măcar că i se cocîrjise puțin spinarea. REBREANU, R. I 150.surse: DLRLC
- Bietul om, s-a cocârjat de tot de bătrânețe.surse: Sinonime82
-
etimologie:
- Cârjă (probabil, sub influența lui cocoșa, încovoia).surse: DEX '09 NODEX
cocârjat cocârjit încocârjat
- 1. (Despre oameni) Îndoit, adus de spate.exemple
- Plecase, lăsîndu-mă cocîrjat sub grinzi. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 221.surse: DLRLC
- Pandele se arătă spelb și slab... înalt și cocîrjat. MACEDONSKI, O. III 49.surse: DLRLC
-
- exemple
- Nasul cocîrjat și prăvălit la vale ca un plisc de bufniță. VLAHUȚĂ, N. 125.surse: DLRLC
- Marcus poartă o cocoașă în spate și alta în piept, și un nas mare și cocîrjat. ODOBESCU, S. I 43.surse: DLRLC
-
etimologie:
- vezi cocârjasurse: DEX '98