2 definiții pentru cocâltău

cocâltắu smn [At: EMINESCU, L. P. 133 / E: ns cf coclaur] (Mpl) Coclauri.

cocâltắu, cocâltáie, s.n. (mai ales la pl.) (reg.) locuri rele, anevoioase de umblat (coaste repezi); coclauri, ponoare.

Intrare: cocâltău
cocâltău
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cocâltău cocâltăul
plural cocâltaie cocâltaiele
genitiv-dativ singular cocâltău cocâltăului
plural cocâltaie cocâltaielor
vocativ singular
plural