3 definiții pentru cobilițar
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cobilițár sm [At: MARIAN, INS. 518 / Pl: ~i / E: cobiliță + -ar] (Ent; reg) Lăcustă verde.
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
COBILIȚÁR s. v. căluț, cosaș.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cobilițar s. v. CĂLUȚ. COSAȘ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: cobilițar
cobilițar substantiv masculin
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)