3 intrări
40 de definiții
din care- explicative (24)
- morfologice (8)
- relaționale (4)
- etimologice (1)
- specializate (1)
- enciclopedice (1)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cobea sf [At: DN3 / P: ~be-a / Pl: nct / E: fr cobéa] Plantă agățătoare, originară din Mexic, cu flori albe sau albastru-violet.
COBEA s.f. (Bot.) Plantă agățătoare originară din Mexic, cultivată pentru florile sale mari, colorate în alb sau albastru-violet. [Pron. -be-a. / < fr. cobéa, cf. Cobo – botanist spaniol].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COBEA BE-A/ s. f. liană originară din Mexic, cultivată pentru florile sale mari, colorate în alb sau albastru-violet. (< fr. cobéa)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
COBE, cobe, s. f. 1. Boală a găinilor care se manifestă prin apariția unei excrescențe cartilaginoase sub limbă; țâfnă. ♦ Găină care suferă de această boală. 2. (În superstiții) Pasăre care, prin strigătul sau prin cântul său, ar prevesti o nenorocire. ♦ P. gener. Ființă sau lucru care ar prevesti, ar aduce o nenorocire; piază rea; p. ext. ființă antipatică, nesuferită. – Din sl. kobĭ „geniu, augur”, bg. koba „semn rău”.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COBI, cobesc, vb. IV. Intranz. și tranz. (În superstiții) A prevesti ceva rău. – Din bg. kobja, sb. kobiti.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
coabă2 sf vz cobe
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
coabe sf vz cobe
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cobă sf vz cobe
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cobe sf [At: GORJAN, H. II / V: coabă, coabe, cobie, cobă / Pl: ~ / E: vsl кобь] 1 (Pop; pex; șîs) ~-rea Pasăre care cobește (1). 2 (Pex) Ființă sau lucru care cobește (1). 3 (Pop; pex; îf cobie) Persoană care cobește (1) Si: cobitor. 4 (Pgn) Ființă diformă, ursuză și antipatică. 5 (Pop; pex; îf cobie) Copil neascultător și leneș. 6 (Reg; irn) Nesătul. 7 (Pop) Nenorocire. 8 (Reg; îf coabă) Prevestire rea. 9 (Mol) Țâfnă. 10 (Mol; pex) Pieliță de pe vârful limbii păsărilor bolnave de țâfnă. 11 (Mol; îe) Parcă are ~ Se spune despre o persoană care e răgușită. 12 (Gmi) Cioc. 13 (Mol; Buc; pex) Găină bolnavă de cobe (9) al cărei cârâit e considerat prevestire rea. 14 (Trs; dep; mpl; îf cobie) Găină bătrână și slabă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cobi [At: ANON. CAR. / Pzi: ~besc / E: bg кобя, srb kobiti] 1-2 vti A presimți că se va întâmpla ceva rău și a exprima acest fapt. 3 vti A prevesti că se va întâmpla ceva rău. 4 vti A meni să se întâmple ceva rău (cuiva). 5 vti A dori să se întâmple ceva rău (cuiva). 6 vti A da senzația că se va întâmpla ceva rău. 7 vti A invoca o nenorocire. 8 vti A răspândi o veste rea, o nenorocire. 9 vi (D. găinile bolnave de cobe) A scoate un cârâit trist și neplăcut sau a cânta cocoșește, fapt considerat a reprezenta o prevestire rea.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cobie2 sf vz cobe
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cove sf vz cobe
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COBE, cobe, s. f. 1. Boală a găinilor care se manifestă prin apariția unei excrescențe cartilaginoase sub limbă; țâfnă. ♦ Găină care suferă de această boală. 2. (În superstiții) Pasăre care, prin strigătul sau prin cântul său, ar prevesti o nenorocire. ♦ P. gener. Ființă sau lucru care ar prevesti, ar aduce o nenorocire; piază-rea; p. ext. ființă antipatică, nesuferită. – Din sl. kobĭ „geniu, augur”, bg. koba „semn rău”.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
COBI, cobesc, vb. IV. Intranz. și tranz. (În superstiții) A prevesti ceva rău. – Din bg. kobja, scr. kobiti.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
COABE s. f. v. cobe.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COBE, cobe, s. f. 1. Boală a găinilor și a gîștelor, care se manifestă prin apariția unei excrescențe cartilaginoase la vîrful limbii; țîfnă; p. ext. pielița de pe vîrful limbii găinilor care au această boală. Găinile s-au îmbolnăvit de cobe. ♦ Găină care suferă de această boală; (depreciativ) găină. Boierul, întristat, se uita galiș cum se duceau și păsările sale, și zise oftînd: Ducă-se și cobe și tot, numai bine că am scăpat de belea. CREANGĂ, P. 68. 2. (În superstiții) Pasăre (cucuvea, buhă, cuc, corb etc.) care, prin strigătul sau cîntecul său, ar prevesti o nenorocire. V. piază, augur. Glas de cobe. ▭ Plătise cu viața o dragoste ce-i cîntase întotdeauna pe umăr, ca o cobe. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 220. ♦ Orice ființă sau lucru care, după superstițioși, ar prevesti o nenorocire; piază rea; p. ext. ființă ursuză, antipatică, nesuferită. Mergi d-aici și nu mai mă boci pe cap, cobi! CARAGIALE, O. I 244. Cînd văzu el o așa nemetenie (= matahală) spurcată stînd ca o cobe rea în casa lui și pe tronul lui, un șarpe rece îi trecu prin sîn. ISPIRESCU, L. 206. 3. Fig. (Batjocoritor) Cioc, plisc, clonț. (Atestat în forma coabe) Baba iar iese iute în tindă și strigă [cocoșului]: Hîș! mînca-te-ar uliul să te mănînce! Da ce-ți este, de nu-ți ții coabea? SBIERA, P. 215. – Variantă: coabe s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COBI, cobesc, vb. IV. Intranz. (În superstiții) A prevesti ceva rău, a trage a rău. Mai bine să nu mai cobim, plîngîndu-l ca pe un mort. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 273. Voi de ciudă, voi de ură. Stați cobind acum sub șură. ALECSANDRI, P. I 207. ◊ Tranz. Noi, tată, nu-ți cobim moarte. PANN, P. V. II 89. Foicică, flori domnești, Plopule, de ce jelești? Au vro pacoste cobești, Ori de moarte mă vestești? TEODORESCU, P. P. 354.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COBE ~ f. 1) (la păsările domestice) Boală manifestată prin apariția unei excrescențe sub limbă. 2) Pasăre care suferă de această boală. 3) pop. (în superstiții) Ființă (sau lucru) care prevestește o nenorocire; piază rea. /<sl. kobi, bulg. koba
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A COBI ~esc 1. intranz. pop. (în superstiții) A prevesti ceva rău. 2. tranz. (nenorociri) A stabili din timp prin deducție sau prin intuiție. /<bulg. kobja, sb. kobiti
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cobe f. 1. pasăre care menește a rău: ca cobea ce ’ngână un cânt de veselie EM.; 2. Mold. țâfnă: cobea se face din setea mare; 3. fig. piază rea, om ursuz: păsări cobe sboară EM. [Slav. KOBĬ, augur].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cobì v. a meni a rău, a prevesti o nenorocire.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cóbe, V. cobie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
cobésc v. tr. și intr. (d. cobe, cobie; sîrb. kóbiti). Augurez (prezic) nenorocire, menesc a răŭ, fac a răŭ: cucuveaŭa ĭ-a cobit moarte (ceĭa ce e o credință falsă, căcĭ ĭa, cînd cîntă, anunță vreme bună). Găina asta cobește a cuțit, a stricat ceva orĭ mă plictisește cu cotcodăcitu și trebuĭe s’o taĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
cóbie f. (vsl. kobĭ, aŭguriŭ, condițiune, kobeniĭe, koblĭeniĭe, aŭguriŭ, auspiciŭ; sîrb. kob, întîlnire, soartă aŭguriŭ, prezicere; alb. kobă). Est. Pasăre funestă care menește a răŭ. Piază rea, om funest. Țîfnă, o boală a păsărilor cauzată de o peliță ca o unghie care li se face supt limbă, le împiedică de a bea și le face să țipe ca cum ar tuși. – În vest cobe, ființă funestă, și cóbie, boala păsărilor. Pe aĭurea și coabe, pl. cobĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cobe s. f., g.-d. art. cobei; pl. cobe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cobi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cobesc, 3 sg. cobește, imperf. 1 cobeam; conj. prez. 1 sg. să cobesc, 3 să cobească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cobe s. f., g.-d. art. cobei; pl. cobe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cobi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cobesc, imperf. 3 sg. cobea; conj. prez. 3 să cobească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cobe s. f., g.-d. art. cobei; pl. cobe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cobi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cobesc, imperf. 3 sg. cobea; conj. prez. 3 sg. și pl. cobească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cobe
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
cobe.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
COBE s. 1. (MED. VET.) țâfnă, (pop.) moartea-găinilor. (Găină bolnavă de ~.) 2. piază rea, (prin Transilv. și Maram.) mărăsân. (E o ~ pentru el.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
COBI vb. (reg.) a soroci. (Nu mai ~ atâta!)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
COBE s. 1. (MED. VET.) țîfnă, (pop.) moartea-găinilor. (Găină bolnavă de ~.) 2. piază rea, (prin Transilv. și Maram.) mărăsîn. (E o ~ pentru el.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COBI vb. (reg.) a soroci. (Nu mai ~ atâta!)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
cobe (cobe), s. f. – 1. Pasăre pe care fantezia populară o consideră de rău augur: bufniță, huhurez, corb, cuc etc. – 2. Rău augur, semn rău, piază rea, indiciu al unei nenorociri. – 3. Boală a găinilor, țîfnă. – 4. Pasăre care suferă de această boală. – Var. cobie, coabă. Mr. cobă. Sl. cobĭ „augur” (Miklosich, Slaw. Elem., 25; Miklosich, Lexicon, 294; Cihac, II, 65; Meyer 193; DAR); cf. bg. koba, sb. kob(a), cek. kob. – Der. cobăi (var. gobăi), vb. (a țipa păsările de noapte; a scoate strigăte lugubre); cobăit, s. n. (țipăt de pasăre de noapte); cobăit, adj. (care suferă de cobe); cobaie, s. f. (găină; pasăre), folosit cu nuanță depreciativă, cf. boală; cobăț, s. m. (uliu, Astur palumbarius, Astur nisus), cf. sb. kobac, rut. kobecĭ; cobar, adj. (care crede cu ușurință în semne rele, pesimist); cobi, vb. (a prevesti, a anunța nenorociri, a fi de rău augur; a plînge cu strigăte lugubre; a țipa găina bolnavă, prevestind nenorociri), cf. bg. kobjă, sb. kobiti, mr. cubire; cobit, s. n. (rău augur, piază rea); cobeală, s. f. (rău augur, piază rea); cobitor, adj. (de rău augur). Probabil din aceeași familie face parte cobie, s. f. (coccis; tîrtiță, noadă), poate datorită folosirii acesteia, cf. iadeș (după DAR, în legătură cu sb. kobila „noadă”).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
cobi, cobesc, vb. intranz. – A prevesti ceva rău. – Din srb. kobiti (Scriban, DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
COBAEA Cav., COBEA, fam. Polemoniaceae. Gen originar din America tropicală, cca 12 specii, volubile, glabre, înalte de 5-6 m în țara de origine cca 20 m. Frunze penat-compuse, cu cîrcei ramificați. Flori albe sau violete, campanulate.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
cobi, cobesc v. i. a prevesti evenimente nefaste
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F159) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F103) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F103) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
cobeasubstantiv feminin
- 1. Plantă agățătoare originară din Mexic, cultivată pentru florile sale mari, colorate în alb sau albastru-violet. DN
etimologie:
- cobéa DN
cobe, cobesubstantiv feminin
- 1. Boală a găinilor care se manifestă prin apariția unei excrescențe cartilaginoase sub limbă. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: moartea-găinilor țâfnă
- Găinile s-au îmbolnăvit de cobe. DLRLC
- 1.1. Găină care suferă de această boală. DEX '09 DEX '98
- 1.1.1. Găină. DLRLCsinonime: găină
- Boierul, întristat, se uita galiș cum se duceau și păsările sale, și zise oftînd: Ducă-se și cobe și tot, numai bine că am scăpat de belea. CREANGĂ, P. 68. DLRLC
-
-
-
- 2. Pasăre care, prin strigătul sau prin cântul său, ar prevesti o nenorocire. DEX '09 DLRLC
- Glas de cobe. DLRLC
- Plătise cu viața o dragoste ce-i cîntase întotdeauna pe umăr, ca o cobe. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 220. DLRLC
- 2.1. Ființă sau lucru care ar prevesti, ar aduce o nenorocire. DEX '09 DLRLC
- 2.1.1. Ființă antipatică, nesuferită. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Mergi d-aici și nu mai mă boci pe cap, cobe! CARAGIALE, O. I 244. DLRLC
- Cînd văzu el o așa nemetenie (= matahală) spurcată stînd ca o cobe rea în casa lui și pe tronul lui, un șarpe rece îi trecu prin sîn. ISPIRESCU, L. 206. DLRLC
-
-
-
-
- Baba iar iese iute în tindă și strigă [cocoșului]: Hîș! mînca-te-ar uliul să te mănînce! Da ce-ți este, de nu-ți ții coabea? SBIERA, P. 215. DLRLC
-
etimologie:
- kobĭ „geniu, augur”. DEX '09 DEX '98
- koba „semn rău”. DEX '09 DEX '98
cobi, cobescverb
- 1. A prevesti ceva rău. DEX '09 DLRLCsinonime: soroci
- Mai bine să nu mai cobim, plîngîndu-l ca pe un mort. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 273. DLRLC
- Voi de ciudă, voi de ură, Stați cobind acum sub șură. ALECSANDRI, P. I 207. DLRLC
- Noi, tată, nu-ți cobim moarte. PANN, P. V. II 89. DLRLC
- Foicică, flori domnești, Plopule, de ce jelești? Au vro pacoste cobești, Ori de moarte mă vestești? TEODORESCU, P. P. 354. DLRLC
-
etimologie:
- kobja DEX '98 DEX '09
- kobiti DEX '98 DEX '09