3 intrări

34 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cobéa sf [At: DN3 / P: ~be-a / Pl: nct / E: fr cobéa] Plantă agățătoare, originară din Mexic, cu flori albe sau albastru-violet.

COBÉA s.f. (Bot.) Plantă agățătoare originară din Mexic, cultivată pentru florile sale mari, colorate în alb sau albastru-violet. [Pron. -be-a. / < fr. cobéa, cf. Cobo – botanist spaniol].

COBÉA BE-A/ s. f. liană originară din Mexic, cultivată pentru florile sale mari, colorate în alb sau albastru-violet. (< fr. cobéa)

cóbe sf [At: GORJAN, H. II / V: coábă, coábe, cobíe, cóbă / Pl: ~ / E: vsl кобь] 1 (Pop; pex; șîs) ~-rea Pasăre care cobește (1). 2 (Pex) Ființă sau lucru care cobește (1). 3 (Pop; pex; îf cobie) Persoană care cobește (1) Si: cobitor. 4 (Pgn) Ființă diformă, ursuză și antipatică. 5 (Pop; pex; îf cobie) Copil neascultător și leneș. 6 (Reg; irn) Nesătul. 7 (Pop) Nenorocire. 8 (Reg; îf coabă) Prevestire rea. 9 (Mol) Țâfnă. 10 (Mol; pex) Pieliță de pe vârful limbii păsărilor bolnave de țâfnă. 11 (Mol; îe) Parcă are ~ Se spune despre o persoană care e răgușită. 12 (Gmi) Cioc. 13 (Mol; Buc; pex) Găină bolnavă de cobe (9) al cărei cârâit e considerat prevestire rea. 14 (Trs; dep; mpl; îf cobie) Găină bătrână și slabă.

cobí [At: ANON. CAR. / Pzi: ~bésc / E: bg кобя, srb kobiti] 1-2 vti A presimți că se va întâmpla ceva rău și a exprima acest fapt. 3 vti A prevesti că se va întâmpla ceva rău. 4 vti A meni să se întâmple ceva rău (cuiva). 5 vti A dori să se întâmple ceva rău (cuiva). 6 vti A da senzația că se va întâmpla ceva rău. 7 vti A invoca o nenorocire. 8 vti A răspândi o veste rea, o nenorocire. 9 vi (D. găinile bolnave de cobe) A scoate un cârâit trist și neplăcut sau a cânta cocoșește, fapt considerat a reprezenta o prevestire rea.

CÓBE, cobe, s. f. 1. Boală a găinilor care se manifestă prin apariția unei excrescențe cartilaginoase sub limbă; țâfnă. ♦ Găină care suferă de această boală. 2. (În superstiții) Pasăre care, prin strigătul sau prin cântul său, ar prevesti o nenorocire. ♦ P. gener. Ființă sau lucru care ar prevesti, ar aduce o nenorocire; piază rea; p. ext. ființă antipatică, nesuferită. – Din sl. kobĭ „geniu, augur”, bg. koba „semn rău”.

COBÍ, cobesc, vb. IV. Intranz. și tranz. (În superstiții) A prevesti ceva rău. – Din bg. kobja, sb. kobiti.

CÓBE, cobe, s. f. 1. Boală a găinilor care se manifestă prin apariția unei excrescențe cartilaginoase sub limbă; țâfnă. ♦ Găină care suferă de această boală. 2. (În superstiții) Pasăre care, prin strigătul sau prin cântul său, ar prevesti o nenorocire. ♦ P. gener. Ființă sau lucru care ar prevesti, ar aduce o nenorocire; piază-rea; p. ext. ființă antipatică, nesuferită. – Din sl. kobĭ „geniu, augur”, bg. koba „semn rău”.

COBÍ, cobesc, vb. IV. Intranz. și tranz. (În superstiții) A prevesti ceva rău. – Din bg. kobja, scr. kobiti.

CÓBE, cobe, s. f. 1. Boală a găinilor și a gîștelor, care se manifestă prin apariția unei excrescențe cartilaginoase la vîrful limbii; țîfnă; p. ext. pielița de pe vîrful limbii găinilor care au această boală. Găinile s-au îmbolnăvit de cobe. ♦ Găină care suferă de această boală; (depreciativ) găină. Boierul, întristat, se uita galiș cum se duceau și păsările sale, și zise oftînd: Ducă-se și cobe și tot, numai bine că am scăpat de belea. CREANGĂ, P. 68. 2. (În superstiții) Pasăre (cucuvea, buhă, cuc, corb etc.) care, prin strigătul sau cîntecul său, ar prevesti o nenorocire. V. piază, augur. Glas de cobe.Plătise cu viața o dragoste ce-i cîntase întotdeauna pe umăr, ca o cobe. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 220. ♦ Orice ființă sau lucru care, după superstițioși, ar prevesti o nenorocire; piază rea; p. ext. ființă ursuză, antipatică, nesuferită. Mergi d-aici și nu mai mă boci pe cap, cobi! CARAGIALE, O. I 244. Cînd văzu el o așa nemetenie (= matahală) spurcată stînd ca o cobe rea în casa lui și pe tronul lui, un șarpe rece îi trecu prin sîn. ISPIRESCU, L. 206. 3. Fig. (Batjocoritor) Cioc, plisc, clonț. (Atestat în forma coabe) Baba iar iese iute în tindă și strigă [cocoșului]: Hîș! mînca-te-ar uliul să te mănînce! Da ce-ți este, de nu-ți ții coabea? SBIERA, P. 215. – Variantă: coábe s. f.

COBÍ, cobesc, vb. IV. Intranz. (În superstiții) A prevesti ceva rău, a trage a rău. Mai bine să nu mai cobim, plîngîndu-l ca pe un mort. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 273. Voi de ciudă, voi de ură. Stați cobind acum sub șură. ALECSANDRI, P. I 207. ◊ Tranz. Noi, tată, nu-ți cobim moarte. PANN, P. V. II 89. Foicică, flori domnești, Plopule, de ce jelești? Au vro pacoste cobești, Ori de moarte mă vestești? TEODORESCU, P. P. 354.

CÓBE ~ f. 1) (la păsările domestice) Boală manifestată prin apariția unei excrescențe sub limbă. 2) Pasăre care suferă de această boală. 3) pop. (în superstiții) Ființă (sau lucru) care prevestește o nenorocire; piază rea. /<sl. kobi, bulg. koba

A COBÍ ~ésc 1. intranz. pop. (în superstiții) A prevesti ceva rău. 2. tranz. (nenorociri) A stabili din timp prin deducție sau prin intuiție. /<bulg. kobja, sb. kobiti

cobe f. 1. pasăre care menește a rău: ca cobea ce ’ngână un cânt de veselie EM.; 2. Mold. țâfnă: cobea se face din setea mare; 3. fig. piază rea, om ursuz: păsări cobe sboară EM. [Slav. KOBĬ, augur].

cobì v. a meni a rău, a prevesti o nenorocire.

cobésc v. tr. și intr. (d. cobe, cobie; sîrb. kóbiti). Augurez (prezic) nenorocire, menesc a răŭ, fac a răŭ: cucuveaŭa ĭ-a cobit moarte (ceĭa ce e o credință falsă, căcĭ ĭa, cînd cîntă, anunță vreme bună). Găina asta cobește a cuțit, a stricat ceva orĭ mă plictisește cu cotcodăcitu și trebuĭe s’o taĭ.

cóbie f. (vsl. kobĭ, aŭguriŭ, condițiune, kobeniĭe, koblĭeniĭe, aŭguriŭ, auspiciŭ; sîrb. kob, întîlnire, soartă aŭguriŭ, prezicere; alb. kobă). Est. Pasăre funestă care menește a răŭ. Piază rea, om funest. Țîfnă, o boală a păsărilor cauzată de o peliță ca o unghie care li se face supt limbă, le împiedică de a bea și le face să țipe ca cum ar tuși. – În vest cobe, ființă funestă, și cóbie, boala păsărilor. Pe aĭurea și coabe, pl. cobĭ.

arată toate definițiile

Intrare: cobea
cobea
invariabil (I1)
  • cobea
Intrare: cobe
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cobe
  • cobea
plural
  • cobe
  • cobele
genitiv-dativ singular
  • cobe
  • cobei
plural
  • cobe
  • cobelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F103)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coabe
  • coabea
plural
  • coabe
  • coabele
genitiv-dativ singular
  • coabe
  • coabei
plural
  • coabe
  • coabelor
vocativ singular
plural
Intrare: cobi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cobi
  • cobire
  • cobit
  • cobitu‑
  • cobind
  • cobindu‑
singular plural
  • cobește
  • cobiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cobesc
(să)
  • cobesc
  • cobeam
  • cobii
  • cobisem
a II-a (tu)
  • cobești
(să)
  • cobești
  • cobeai
  • cobiși
  • cobiseși
a III-a (el, ea)
  • cobește
(să)
  • cobească
  • cobea
  • cobi
  • cobise
plural I (noi)
  • cobim
(să)
  • cobim
  • cobeam
  • cobirăm
  • cobiserăm
  • cobisem
a II-a (voi)
  • cobiți
(să)
  • cobiți
  • cobeați
  • cobirăți
  • cobiserăți
  • cobiseți
a III-a (ei, ele)
  • cobesc
(să)
  • cobească
  • cobeau
  • cobi
  • cobiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cobe coabe

  • 1. Boală a găinilor care se manifestă prin apariția unei excrescențe cartilaginoase sub limbă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: moartea-găinilor țâfnă un exemplu
    exemple
    • Găinile s-au îmbolnăvit de cobe.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Găină care suferă de această boală.
      surse: DEX '09 DEX '98
      • exemple
        • Boierul, întristat, se uita galiș cum se duceau și păsările sale, și zise oftînd: Ducă-se și cobe și tot, numai bine că am scăpat de belea. CREANGĂ, P. 68.
          surse: DLRLC
  • 2. în superstiții Pasăre care, prin strigătul sau prin cântul său, ar prevesti o nenorocire.
    surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Glas de cobe.
      surse: DLRLC
    • Plătise cu viața o dragoste ce-i cîntase întotdeauna pe umăr, ca o cobe. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 220.
      surse: DLRLC
    • 2.1. prin generalizare Ființă sau lucru care ar prevesti, ar aduce o nenorocire.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: mărăsân piază-rea
      • 2.1.1. prin extensiune Ființă antipatică, nesuferită.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Mergi d-aici și nu mai mă boci pe cap, cobe! CARAGIALE, O. I 244.
          surse: DLRLC
        • Cînd văzu el o așa nemetenie (= matahală) spurcată stînd ca o cobe rea în casa lui și pe tronul lui, un șarpe rece îi trecu prin sîn. ISPIRESCU, L. 206.
          surse: DLRLC
  • 3. figurat Batjocoritor:
    exemple
    • Baba iar iese iute în tindă și strigă [cocoșului]: Hîș! mînca-te-ar uliul să te mănînce! Da ce-ți este, de nu-ți ții coabea? SBIERA, P. 215.
      surse: DLRLC

etimologie:

cobi

  • 1. în superstiții A prevesti ceva rău.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: soroci 4 exemple
    exemple
    • Mai bine să nu mai cobim, plîngîndu-l ca pe un mort. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 273.
      surse: DLRLC
    • Voi de ciudă, voi de ură, Stați cobind acum sub șură. ALECSANDRI, P. I 207.
      surse: DLRLC
    • Noi, tată, nu-ți cobim moarte. PANN, P. V. II 89.
      surse: DLRLC
    • Foicică, flori domnești, Plopule, de ce jelești? Au vro pacoste cobești, Ori de moarte mă vestești? TEODORESCU, P. P. 354.
      surse: DLRLC

etimologie: