O definiție pentru coautorat


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

coautorát s. n. (sil. co-a-)

Intrare: coautorat
  • silabație: co-a-
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coautorat
  • coautoratul
  • coautoratu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • coautorat
  • coautoratului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)