13 definiții pentru coafeză
din care- explicative (9)
- morfologice (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COAFEZĂ, coafeze, s. f. Femeie care are meseria de a coafa. – Din fr. coiffeuse.
COAFEZĂ, coafeze, s. f. Femeie care are meseria de a coafa. – Din fr. coiffeuse.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
coafeză sf [At: DA / V: (înv) ~eoză, ~euză / Pl: ~ze / E: fr coiffeuse] Femeie care are drept meserie coafatul (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COAFEZĂ, coafeze, s. f. Femeie care are meseria de coafor. – Pronunțat: co-a-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COAFEZĂ s.f. Femeie care are meseria de coafor. [< fr. coiffeuse].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COAFEZĂ s. f. femeie coafor. (< fr. coiffeuse)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
COAFEZĂ ~e f. Femeie specializată în aranjarea părului în coafură. [G.-D. coafezei; Sil. coa-fe-] /<fr. coiffeuse
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
coafeoză sf vz coafeză
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
coafeuză sf vz coafeză
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
coafeză-toaletă s. f. Piesă de mobilier cu rol de toaletă ◊ „Ce vinde bucureșteanul: vitralii secolul XVIII sau: vând coafeză-toaletă stil Ludovic XV de epocă, candelabru mare, lampadar și saltea.” Săpt. 7 VI 74 p. 2 (din coafeză + toaletă)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
coafeză (desp. coa-) s. f., g.-d. art. coafezei; pl. coafeze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
coafeză (coa-) s. f., g.-d. art. coafezei; pl. coafeze
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
coafeză s. f. (sil. coa-), g.-d. art. coafezei; pl. coafeze
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
coafeză (o-a)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
- silabație: coa-fe-ză
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
coafeză, coafezesubstantiv feminin
- 1. Femeie care are meseria de a coafa. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- coiffeuse DEX '09 DEX '98 DN