4 definiții pentru coadnație
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
coadnație sf [At: DN3 / P: co-ad~ / Pl: ~ii / E: fr coadnation] (Bot) Starea a două organe coadnate. corectată
COADNÁȚIE s.f. (Bot.) Starea a două organe coadnate. [Pron. co-ad-, gen. -iei. / < fr. coadnation].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COADNÁȚIE s. f. stare a două organe concrescente, unite, sudate. (< fr. coadnation)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
coadnáție s. f., g.-d. art. coadnáției
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: coadnație
coadnație substantiv feminin
| substantiv feminin (F135) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||