4 definiții pentru coada-calului
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
coada-calului (plantă) s. f. art., g.-d. art. cozii-calului
coada-calului (plantă) s. f. art., g.-d. art. cozii-calului
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
coada-calului (bot.) s. f.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
EQUISETUM L., COADA CALULUI fam. Equisetaceae. Gen originar din Africa, America, Asia, Europa, cca 22 specii perene. Rizom cu tuberculi ce pătrund adînc în sol și 2 feluri de tulpini articulate, noduroase: fertile și sterile, care apar la unele specii deodată, iar la altele mai întîi cele fertile apoi cele sterile și a căror epidermă este impregnată cu siliciu. Tulpinile fertile sînt albe, gălbui, brune sau albe-roșiatice, simple și formează, la vîrf, spice terminale, spongiflore, ce conțin numeroși spori; cele sterile sînt albe sau verzi, verticilat-ramificate. Frunze mici, solzoase, concrescute în verticil, într-o vagină, în jurul nodurilor.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
coada-caluluisubstantiv feminin articulat
- 1. Nume dat mai multor plante erbacee caracterizate prin două tipuri de tulpini: una fertilă și alta sterilă (Equisetum). DLRLC DEX '09sinonime: barba-ursului
- 2. Plantă erbacee acvatică cu frunze liniare și cu flori mici, verzui (Hippuris vulgaris). DEX '09