3 definiții pentru coabitațiune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

coabitațiune sf vz coabitație

COABITAȚIÚNE s.f. v. coabitație

*coabitațiúne f. (lat. cohabitátio, -ónis). Acțiunea de a coabita. – Și cohab- și -áție și -áre.

Intrare: coabitațiune
coabitațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coabitațiune
  • coabitațiunea
plural
  • coabitațiuni
  • coabitațiunile
genitiv-dativ singular
  • coabitațiuni
  • coabitațiunii
plural
  • coabitațiuni
  • coabitațiunilor
vocativ singular
plural