9 definiții pentru clubmen clubman (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
clúbman sm [At: DA / V: ~men / Pl: ~i / E: eg clubman] Persoană care petrece mult timp la (sau prin) club(uri). Si: (îvr) clubist.
CLÚBMAN, clubmeni, s. m. Membru al unui club. – Din fr., engl. clubman.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de baron
- acțiuni
CLÚBMAN s.m. Membru al unui club (2), persoană care frecventează cluburile. [Var. clubmen s.m. / < engl. clubman].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CLUBMÁN s. m. membru al unui club1 (2). (< fr., engl. clubman)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CLÚBMEN, clubmeni, s. m. (Rar) Membru al unui club. – Din fr., engl. clubman.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
clubmen sm vz clubman
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CLÚBMEN s.m. v. clubman.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
clubmán s. m., pl. clubmáni
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
clúbmen (rar) s. m., pl. clúbmeni
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: clubmen
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M23.1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
clubmen clubman (2)
-
- 1.1. Persoană care frecventează cluburile.surse: DN
-
etimologie:
- limba franceză clubmansurse: DEX '09
- limba engleză clubmansurse: DEX '09 DN