8 definiții pentru clonțar

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

clonțar sm [At: MARIAN, O. I, 416 / Pl: ~i / E: clonț + -ar] (Orn) Botgros (Coccothraustes coccothraustes).

CLONȚAR ~i m. reg. Pasăre sedentară, de talie mică, cu ciocul scurt și gros și cu penajul viu colorat; cireșar; botgros; sâmburar. /clonț + suf. ~ar

clonțar m. alt nume dat botgrosului (pasăre cu clonțul mare).

clonțár m. (d. clonț). Bot-gros.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CLONȚAR s. v. botgros, cireșar.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

clonțar, clonțari s. m. câine de pază.

a avea clonțar la ghebă expr. (intl.d. o casă) a avea câine de pază

Intrare: clonțar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • clonțar
  • clonțarul
  • clonțaru‑
plural
  • clonțari
  • clonțarii
genitiv-dativ singular
  • clonțar
  • clonțarului
plural
  • clonțari
  • clonțarilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)