Definiția cu ID-ul 402103:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
cloț1, cloțuri, s.n. (reg.) 1. trunchi de stejar tăiat în bucăți; bălvan, bulan, butuc, colchiș, coltiș, gros; boc, buștean. 2. cui de lemn sau de fier folosit la înnăditul tânjelilor. 3. zăvor.