9 definiții pentru clironoamă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CLIRONOM, -OAMĂ, clironomi, -oame, s. m. și f. (Înv.) Moștenitor (al unui bun, al unui drept). – Din ngr. klironómos.
CLIRONOM, -OAMĂ, clironomi, -oame, s. m. și f. (Înv.) Moștenitor (al unui bun, al unui drept). – Din ngr. klironómos.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
clironom, ~oamă smf [At: DUMITRACHE, 64 / Pl: ~i, ~oame / E: ngr ϰληρονόμος] (Înv) Moștenitor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CLIRONOM, -OAMĂ, clironomi, -oame, s. m. și f. (Învechit) Persoană care moștenește pe cineva; moștenitor. După ce o-nchide el ochii, firește, dumneata ai să fii mai mare între clironomi. CARAGIALE, O. III 38. Eu singur le cumpăram cu toptanul, biblioteci... ale oamenilor bătrîni, ai căror clironomi apoi mi le vindeau pe un preț de nimica, ca hîrtie numai. EMINESCU, N. 79. Aștept să vie clironomii, să le ies cu plin. ALECSANDRI, T. 605. Aceasta dar el diată clironomului lăsînd, A contenit din viață. PANN, P. V. II 60.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
clironóm, -oámă s. (ngr. klironómos). Mold. Sec. 18-19. Moștenitor.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
clironoamă (înv.) s. f., g.-d. art. clironoamei; pl. clironoame
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
clironoamă (înv.) s. f., g.-d. art. clironoamei; pl. clironoame
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
clironoamă s. f., g.-d. art. clironoamei; pl. clironoame
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CLIRONOM s. v. moștenitor, succesor, urmaș.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
clironom s. v. MOȘTENITOR. SUCCESOR. URMAȘ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
clironom, clironomisubstantiv masculin clironoamă, clironoamesubstantiv feminin
- 1. Moștenitor (al unui bun, al unui drept). DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: moștenitor succesor urmaș
- După ce o-nchide el ochii, firește, dumneata ai să fii mai mare între clironomi. CARAGIALE, O. III 38. DLRLC
- Eu singur le cumpăram cu toptanul, biblioteci... ale oamenilor bătrîni, ai căror clironomi apoi mi le vindeau pe un preț de nimica, ca hîrtie numai. EMINESCU, N. 79. DLRLC
- Aștept să vie clironomii, să le ies cu plin. ALECSANDRI, T. 605. DLRLC
- Aceasta dar el diată clironomului lăsînd, A contenit din viață. PANN, P. V. II 60. DLRLC
-
etimologie:
- klironómos DEX '98 DEX '09