CLIMAT²(O)- elem. clima-.

CLIMA- /CLIMAT(O)- /CLIMO- elem. „climă, climat”. (< fr. clima-, climat/o/-, climo-, cf. lat. clima, gr. klima, -atos)

CLIMO- elem. clima-.

CLIMATO- „climă, climat, climatic”. ◊ gr. klima, atos „latitudine, înclinație, climă” > fr. climato-, it. id., engl. id., germ. klimato- > rom. climato-. □ ~grafie (v. -grafie), s. f., descrierea climatelor; ~gramă (v. -gramă), s. f., reprezentare grafică a principalelor date meteorologice pentru o anumită regiune geografică; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în climatologie; ~logie (v. -logie₁), s. f., ramură a meteorologiei care studiază clima diferitelor regiuni ale globului terestru și influența ei asupra vieții animale și vegetale; ~patologie (v. pato-, v. -logie₁), s. f., studiul acțiunii patogene a climatului asupra organismului; ~terapie (v. -terapie), s. f., utilizarea factorilor climatici în scop terapeutic.

CLIMA- „climă, climat, climatic”. ◊ gr. klima „latitudine, climat” > fr. clima-, engl. id., germ. klima- > rom. clima-. □ ~gramă (v. -gramă), s. f., reprezentare grafică simultană a variațiilor temperaturii și umidității dintr-un biotop dat; ~tip (v. -tip), s. n., ecotip format în condițiile climatice specifice habitatului său; ~top (v. -top), s. n., ansamblu omogen de factori și de condiții ecologice care alcătuiesc climatul unei comunități de viață.

CLIMO- „climă, înclinație”. ◊ gr. klima „înclinație, climat” > fr. climo-, engl. id. > rom. climo-. □ ~nanie (v. -nanie), s. f., regresiune patologică spre vîrsta infantilă, în sensul preferinței obsesive pentru poziția culcată, pentru legănat și pentru căutarea sînului matern; ~stat (v. -stat), s. n., instrument așezat în exteriorul unei clădiri, care măsoară efectul termic al factorilor climatici.