opțiuni
  • info

10 definiții pentru clematită

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CLEMATITĂ, clematite, s. f. (Bot.) Clocoțel (Clematis integrifolia). – Din fr. clématite.

CLEMATITĂ, clematite, s. f. (Bot.) Clocoțel (Clematis integrifolia). – Din fr. clématite.

clematită sf [At: PANȚU, PL.2 / Pl: ~ite / E: lat clematitis, fr clématite] (Bot) 1 Clopoțel (Clematis integri folia). 2 Luminoasă (Clematis reda).

CLEMATITĂ s.f. Plantă erbacee cu flori mari, albe, roz sau violete; clopoțel. [< fr. clématite].

CLEMATITĂ s. f. plantă erbacee grimpantă cu flori mari, albe, roz sau violete, în formă de clopot; clopoțel. (< fr. clématite)

CLEMATITĂ ~e f. Plantă erbacee cu tulpină dreaptă și înaltă, având flori mari albe sau violete în formă de clopoței; clopoțel. /<fr. clématite

clematită f. plantă cățărătoare crește cu prisosință pe lângă garduri și prin păduri; se numește vulgar curpen-de-pădure și viță-albă.

*clematítă f., pl. e (vgr. klematites, d. klematis, -idos, ramură, vlastar). O plantă ranunculacee: clématis alpina (curpen de munte), cl. erecta (luminoasă), cl. integrifolia (clocoțeĭ).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

clematită s. f., g.-d. art. clematitei; pl. clematite

clematită s. f., g.-d. art. clematitei; pl. clematite

clematită s. f., pl. clematite

Intrare: clematită
clematită substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • clematită
  • clematita
plural
  • clematite
  • clematitele
genitiv-dativ singular
  • clematite
  • clematitei
plural
  • clematite
  • clematitelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

clematită, clematitesubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.