4 definiții pentru cleidotomie

cleidotómie sf [At DN3 / Pl: ~íi / E: fr cléidotomie] (Med) Secționare a claviculei unui făt mort pentru facilitarea expulzării lui.

CLEIDOTOMÍE s.f. (Med.) Secționare chirurgicală a claviculei unui făt mort în vederea facilitării expulzării lui. [Gen. -iei. / < fr. cléidotomie].

CLEIDOTOMÍE s. f. secționare chirurgicală a claviculei unui făt mort. (< fr. cléidotomie)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CLEIDO- „claviculă”. ◊ gr. kleis, idos „cheie” > fr. cléido-, it. id., engl. id., germ. kleido- > rom. cleido-.~rexie (v. -rexie), s. f., dublă fractură a claviculelor fetusului; ~tomie (v. -tomie), s. f., secționare chirurgicală a claviculei unui făt mort în vederea facilitării expulzării lui; ~tripsie (v. -tripsie), s. f., procedeu obstetrical care constă în fracturarea claviculei fătului, în momentul nașterii, în caz de distocie.

Intrare: cleidotomie
cleidotomie
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cleidotomie cleidotomia
plural cleidotomii cleidotomiile
genitiv-dativ singular cleidotomii cleidotomiei
plural cleidotomii cleidotomiilor
vocativ singular
plural