6 definiții pentru clastomanie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

clastomaníe sf [At: DEX2 / Pl: ~ii / E: fr clastomanie] (Med) Înclinație morbidă spre a distruge toate obiectele din jur.

CLASTOMANÍE, clastomanii, s. f. (Med.) Înclinație morbidă de a distruge sistematic toate obiectele întâlnite. – Din fr. clastomanie.

CLASTOMANÍE, clastomanii, s. f. (Med.) Înclinație morbidă de a distruge sistematic toate obiectele întâlnite. – Din fr. clastomanie.

CLASTOMANÍE s.f. (Med.) Impuls morbid de a distruge. [Gen. -iei. / < fr. clastomanie].

CLASTOMANÍE s. f. impuls morbid de a sparge (obiectele). (< fr. clastomanie)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

clastomaníe s. f. (sil. -ni-e), art. clastomanía, g.-d. art. clastomaníei; pl. clastomaníi


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

CLASTO- „distrugere, sfărîmare, fragmentare”. ◊ gr. klastos „spart, sfărîmat” > fr. clasto-, it. id., engl. id., germ. klasto- > rom. clasto-.~manie (v. -manie), s. f., tendință patologică de a distruge obiectele; ~tip (v. -tip), s. n., fragmentul tipului botanic original.

Intrare: clastomanie
clastomanie substantiv feminin
  • silabație: -ni-e
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • clastomanie
  • clastomania
plural
  • clastomanii
  • clastomaniile
genitiv-dativ singular
  • clastomanii
  • clastomaniei
plural
  • clastomanii
  • clastomaniilor
vocativ singular
plural