9 definiții pentru clasicizant
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CLASICIZANT, -Ă, clasicizanți, -te, adj. Cu caracter voit clasic; care tinde să imite formele clasice. – Din clasic.
clasicizant, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~nți, ~e / E: clasic] Care urmează modelele clasice (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CLASICIZANT, -Ă, clasicizanți, -te, adj. Care imită formele clasice, care urmează modelele clasice. – Din clasic.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ibogdank
- acțiuni
CLASICIZANT, -Ă adj. Cu caracter voit clasic, căutat; care caută să imite clasicismul. [Cf. it. classicizzante].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CLASICIZANT, -Ă adj. cu caracter voit clasic; care caută să imite clasicismul. (< clasiciza + -ant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CLASICIZANT ~tă (~ți, ~te) Care imită clasicismul; cu caracter clasic. /clasic + suf. ~izant
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
clasicizant adj. m., pl. clasicizanți; f. clasicizantă, pl. clasicizante
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
clasicizant adj. m., pl. clasicizanți; f. clasicizantă, pl. clasicizante
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
clasicizant adj. m., pl. clasicizanți; f. sg. clasicizantă, pl. clasicizante
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
clasicizant, clasicizantăadjectiv
- 1. Cu caracter voit clasic; care tinde să imite formele clasice. DEX '09 DN
etimologie:
- clasic DEX '98 DEX '09