2 intrări

19 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

clarificat, ~ă a [At: DA ms / V: (iuz) chiar~ / Pl: ~ați, ~e / E: clarifica] 1 (Înv; d. lichide) 1 Curățat. 2-3 Devenit (mai) ușor de înțeles. 4 (D. situații) Lămurit.

CLARIFICA, clarific, vb. I. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni (mai) clar, (mai) ușor de înțeles; a (se) lămuri, a (se) desluși. – Din lat. clarificare, fr. clarifier.

CLARIFICA, clarific, vb. I. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni (mai) clar, (mai) ușor de înțeles; a (se) lămuri, a (se) desluși. – Din lat. clarificare, fr. clarifier.

clarifica [At: DA / V: (iuz) chiar~ / Pzi: clarific / E: lat clarificare, fr clarifier] 1-2 vtr (Înv; d. un lichid) A (se) curăța. 3-4 vtr A face să devină (sau a deveni) (mai) ușor de înțeles. 5-6 vtr A (se) lămuri o situație.

CLARIFICA, clarific, vb. I. Tranz. (Cu privire la manifestări ale gîndirii, la situații, împrejurări) A face clar, a lămuri, a desluși, a limpezi. I. V. Stalin în «Marxismul și problemele lingvisticii» a clarificat problema legăturii dintre limbă și societate.Meritul istoric al Congresului al V-lea al P. C. R. constă în faptul că a clarificat problemele fundamentale care se puneau în fața partidului, a proletariatului din Romînia, a lămurit caracterul revoluției din Romînia și forțele ei motrice și a stabilit sarcinile organizatorice principale ale partidului în etapa dată. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 1-2, 61.

CLARIFICA vb. I. tr., refl. A (se) lămuri, a (se) desluși; a (se) limpezi. [P.i. clarific. / cf. fr. clarifier < lat. clarus – limpede, facere – a face].

CLARIFICA vb. tr., refl. a (se) lămuri, a (se) limpezi. (< lat. clarificare, fr. clarifier)

A CLARIFICA clarific tranz. 1) A face să se clarifice. 2) (probleme, chestiuni, situații confuze) A face clar; a lămuri; a limpezi; a desluși; a elucida. /<lat. clarificare, fr. clarifier

A SE CLARIFICA mă clarific intranz. 1) (despre persoane) A ajunge să înțeleagă clar; a se lămuri; a se edifica. 2) (despre lichide) A deveni clar; a se face limpede; a se limpezi. /<lat. clarificare, fr. clarifier

*clarífic, a v. tr. (lat. clarifico, -áre, d. clarus, clar, și facere, a face. V. edific). Fac clar, limpezesc, lămuresc: a clarifica vinu. Fig. A clarifica o situațiune.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

clarifica (a ~) (a elucida) vb., ind. prez. 1 sg. clarific, 2 sg. clarifici, 3 clarifică; conj. prez. 1 sg. să clarific, 3 să clarifice

clarifica (a ~) vb., ind. prez. 3 clarifică

clarifica vb., ind. prez. 1 sg. clarific, 3 sg. și pl. clarifică

clarifica (ind. prez. 3 sg. și pl. clarifică)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CLARIFICAT adj. dumerit, edificat, lămurit. (Sînt pe deplin ~.)

CLARIFICA vb. 1. v. lămuri. 2. v. rezolva. 3. a (se) dumeri, a (se) edifica, a (se) lămuri. (S-a ~ imediat după ce a văzut actele.) 4. v. soluționa.

CLARIFICA vb. 1. a (se) descurca, a (se) desluși, a (se) elucida, a (se) explica, a (se) lămuri, a (se) limpezi, a (se) preciza, (înv.) a (se) pliroforisi, a (se) răspica, a (se) sfeti, (fig.) a (se) descîlci, a (se) lumina. (Problema a fost ~.) 2. descifra, a desluși, a dezlega, a explica, a lămuri, a limpezi, a rezolva, a soluționa. (A ~ enigma.) 3. a (se) dumeri, a (se) edifica, a (se) lămuri. (S-a ~ imediat după ce a văzut actele.) 4. a rezolva, a soluționa. (A ~ un litigiu.)

Intrare: clarificat
clarificat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • clarificat
  • clarificatul
  • clarificatu‑
  • clarifica
  • clarificata
plural
  • clarificați
  • clarificații
  • clarificate
  • clarificatele
genitiv-dativ singular
  • clarificat
  • clarificatului
  • clarificate
  • clarificatei
plural
  • clarificați
  • clarificaților
  • clarificate
  • clarificatelor
vocativ singular
plural
Intrare: clarifica
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • clarifica
  • clarificare
  • clarificat
  • clarificatu‑
  • clarificând
  • clarificându‑
singular plural
  • clarifică
  • clarificați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • clarific
(să)
  • clarific
  • clarificam
  • clarificai
  • clarificasem
a II-a (tu)
  • clarifici
(să)
  • clarifici
  • clarificai
  • clarificași
  • clarificaseși
a III-a (el, ea)
  • clarifică
(să)
  • clarifice
  • clarifica
  • clarifică
  • clarificase
plural I (noi)
  • clarificăm
(să)
  • clarificăm
  • clarificam
  • clarificarăm
  • clarificaserăm
  • clarificasem
a II-a (voi)
  • clarificați
(să)
  • clarificați
  • clarificați
  • clarificarăți
  • clarificaserăți
  • clarificaseți
a III-a (ei, ele)
  • clarifică
(să)
  • clarifice
  • clarificau
  • clarifica
  • clarificaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

clarifica, clarificverb

  • 1. A face să devină sau a deveni (mai) clar, (mai) ușor de înțeles; a (se) lămuri, a (se) desluși. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote I. V. Stalin în «Marxismul și problemele lingvisticii» a clarificat problema legăturii dintre limbă și societate. DLRLC
    • format_quote Meritul istoric al Congresului al V-lea al P. C. R. constă în faptul că a clarificat problemele fundamentale care se puneau în fața partidului, a proletariatului din Romînia, a lămurit caracterul revoluției din Romînia și forțele ei motrice și a stabilit sarcinile organizatorice principale ale partidului în etapa dată. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 1-2, 61. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.