2 intrări

2 definiții

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CLAPPERTONIA Meissn. CLAPERTONIA, fam. Tiliaceae. Gen originar din Africa tropicală, 2 specii scunde, tîrîtoare sau pitice, ramuri pubescente. Frunze lobate, rareori nedivizate. Flori în inflorescențe terminale (caliciul și corola pe tip 4-5, sepale cu vîrf glandulos, petale violete, roz sau albe, un număr mare de stamine libere, cele din exterior sterile, în interior numai cca 10 fertile) în, inflorescențe terminale. Fruct, capsulă spinoasă, semințe multe, plate.

Clappertonia ficifolia (Willd.) Desv. (syn. Honckenya ficifolia Willd.). Specie cu flori puține, mari, purpurii sau albe, în ciorchine. Frunze ovate, cu cca 5 lobi, 13,5 cm lungime și 7,5 cm lățime, dentate, partea inferioară pubescentă, cele auxiliare, lanceolate, lungi de 1 cm. Tufă mică, erectă, pubescentă, cu păr aspru.

Intrare: Clappertonia (gen de plante)
Clappertonia (gen de plante)
gen de plante (I2.1)
  • Clappertonia
Intrare: Clappertonia ficifolia
Clappertonia ficifolia park  nomenclatura binară
compus
  • Clappertonia ficifolia