O definiție pentru clangor
CLÁNGOR s. n. rezonanță metalică a zgomotului inimii. (< fr. clangor)
Intrare: clangor
clangor substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | clangor | clangorul |
| plural | clangoruri | clangorurile | |
| genitiv-dativ | singular | clangor | clangorului |
| plural | clangoruri | clangorurilor | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||