7 definiții pentru clachetă

clachétă sf [At: LTR / Pl: ~te / E: fr claquette] Dispozitiv de semnalare alcătuit din două plăci articulate folosit la filmările sincrone, care indică locul scenei respective în ansamblul filmului.

CLACHÉTĂ, clachete, s. f. Dispozitiv de semnalare, cu un braț mobil, folosit în filmările sincrone, care indică locul ocupat de scena respectivă în ansamblul filmului. – Din fr. claquette.

CLACHÉTĂ, clachete, s. f. Dispozitiv de semnalare folosit în filmările sincrone, care indică locul ocupat de scena respectivă în ansamblul filmului. – Din fr. claquette.

clachétă s. f., g.-d. art. clachétei; pl. clachéte

clachétă s. f., pl. clachéte

CLACHÉTĂ s.f. Instrument format din două planșete, servind a da semnalul în unele exerciții sportive etc. ♦ (Cinem.) Dispozitiv care asigură sincronismul în filmările cinematografice. [< fr. claquette].

CLACHÉTĂ s. f. 1. instrument format din două planșete, pentru a da semnalul în unele exerciții sportive etc. 2. dispozitiv care asigură sincronismul în filmările cinematografice. (< fr. claquette)

Intrare: clachetă
clachetă substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular clache clacheta
plural clachete clachetele
genitiv-dativ singular clachete clachetei
plural clachete clachetelor
vocativ singular
plural