clădărie sf [At: NEGRUZZI, S. I, 239 / Pl: ~ii / E: cladă + -ărie] (Pop) 1 Grămadă mare de lucruri (puse la întâmplare). 2 Mănunchi de știuleți (legați prin foi). 3 Mănunchi mare de fructe, flori, bureți. 4 Creangă plină de fructe. 5 Rădăcină răsfirată. 6 Tufa deasă de plante.