Definiția cu ID-ul 949689:

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ciutureag, ciutureaguri, (ciutereag), s.n. – (reg.) „Ceea ce rămâne după ce se ciuntă o plantă” (Faiciuc, 2008). – Din ciutură „buturugă” + suf. -eag.