3 intrări

19 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ciupeli vt [At: LM / V: ~erí, ~pilí / Pzi: ~lésc, ciupél / E: mg csupálni] 1 A jumuli păsări. 2 A pârli porci. 3 A șterpeli.

CIUPEÁLĂ, ciupeli, s. f. Faptul de a ciupi.Fig. (Fam.) Însușire (repetată) a unor mici sume de bani, a unor obiecte mărunte etc.; furt mărunt, furtișag. – Ciupi + suf. -eală.

CIUPEÁLĂ, ciupeli, s. f. Faptul de a ciupi.Fig. (Fam.) Însușire (repetată) a unor mici sume de bani, a unor obiecte mărunte etc.; furt mărunt, furtișag. – Ciupi + suf. -eală.

ciupeálă sf [At: CARAGIALE, M. 236 / Pl: ~eli / E: ciupi + -eală] 1-3 Ciupire (1-3). 4 (Fig; fam) Furt mărunt (repetat).

CIUPEÁLĂ, ciupeli, s. f. 1. Faptul de a ciupi; ciupire. 2. Fig. Însușire (de obicei repetată) a unor sume de bani dintr-un fond străin, reprezentînd o valoare neînsemnată (ca să nu se observe sau ca să nu atragă sancțiuni grave). Dacă la cea dintîi ciupeală ar fi venit un domn inspector și i-ar fi făcut casa, ar fi găsit lipsă mai nimic. CARAGIALE, O. II 236. ♦ Însușire a unor crîmpeie de idei din cărțile altora. V. plagiat. Ai făcut în carte-ți oarecare împrumuturi tăinuite, adică, cum am zice, vreo ciupeală. ODOBESCU, S. III 147.

cĭupelésc v. tr. (ung. csúpalnĭ, a zmulge). Trans. Jumulesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ciupea s. f., g.-d. art. ciupelii; pl. ciupeli

ciupea s. f., g.-d. art. ciupelii; pl. ciupeli

ciupeálă s. f., g.-d. art. ciupélii; pl. ciupéli

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CIUPEA s. ciupitură, pișcare, pișcătură. (O ~ făcută pe pielea cuiva.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ciupelí, ciupelésc, vb. IV (reg.) 1. a jumuli (o pasăre); a smulge părul de pe porcul tăiat. 2. a fura câte puțin, a șterpeli.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CIUPELÍ vb. „a jumuli” (DLR). 1. Ciupela (17 B II 248). 2. Cf. Ciupelnița s. 3. Ciupuligă, fam. act.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a juca la ciupeală expr. (în sport) a profita prompt de fiecare greșeală a adversarului; a juca mediocru, speculând orice greșeală a adversarului.

ciupeală, ciupeli s. f. 1. profit mărunt. 2. beție.

Intrare: Ciupeli
Ciupeli nume propriu
nume propriu (I3)
  • Ciupeli
Intrare: ciupeli
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ciupeli
  • ciupelire
  • ciupelit
  • ciupelitu‑
  • ciupelind
  • ciupelindu‑
singular plural
  • ciupelește
  • ciupeliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ciupelesc
(să)
  • ciupelesc
  • ciupeleam
  • ciupelii
  • ciupelisem
a II-a (tu)
  • ciupelești
(să)
  • ciupelești
  • ciupeleai
  • ciupeliși
  • ciupeliseși
a III-a (el, ea)
  • ciupelește
(să)
  • ciupelească
  • ciupelea
  • ciupeli
  • ciupelise
plural I (noi)
  • ciupelim
(să)
  • ciupelim
  • ciupeleam
  • ciupelirăm
  • ciupeliserăm
  • ciupelisem
a II-a (voi)
  • ciupeliți
(să)
  • ciupeliți
  • ciupeleați
  • ciupelirăți
  • ciupeliserăți
  • ciupeliseți
a III-a (ei, ele)
  • ciupelesc
(să)
  • ciupelească
  • ciupeleau
  • ciupeli
  • ciupeliseră
Intrare: ciupeală
ciupeală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciupea
  • ciupeala
plural
  • ciupeli
  • ciupelile
genitiv-dativ singular
  • ciupeli
  • ciupelii
plural
  • ciupeli
  • ciupelilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ciupea, ciupelisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a ciupi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. figurat familiar Însușire (repetată) a unor mici sume de bani, a unor obiecte mărunte etc.; furt mărunt. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Dacă la cea dintîi ciupeală ar fi venit un domn inspector și i-ar fi făcut casa, ar fi găsit lipsă mai nimic. CARAGIALE, O. II 236. DLRLC
      • 1.1.1. Însușire a unor crâmpeie de idei din cărțile altora. DLRLC
        • format_quote Ai făcut în carte-ți oarecare împrumuturi tăinuite, adică, cum am zice, vreo ciupeală. ODOBESCU, S. III 147. DLRLC
etimologie:
  • Ciupi + sufix -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.