8 definiții pentru ciupăi


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ciupăi3 vi [At: DA / Pzi: ~ésc / E: ucr чапати] (Reg) A merge încet.

ciupăí1 vtr [At: ȘEZ. VII, 166 / Pzi: ~ésc / E: ciupă] (Pop) 1-2 A (se) spăla.

ciupăí4 vi [At: DA / Pzi: ~ésc / E: fo] (Reg; d. mistreț) A guița (când e surprins) Si: (reg) a ghiojăi, a jugăi.

ciupăí2 [At: VAIDA / Pzi: ~ésc / E: bg чипкам] (Pop) 1 vi A bate cu palmele în apă. 2 vt (Fig; pex) A bate bine pe cineva.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ciupăí1, ciupăiésc, vb. IV (reg.) a merge încetișor, a se retrage pe îndelete.

ciupăí3, ciupăiésc, vb. IV (reg.) 1. a bate cu palmele în apă; a se bălăci. 2. a bate pe cineva.

ciupăí2, ciupăiésc, vb. IV (reg.; despre mistreți) a produce guițatul caracteristic când sunt surprinși; a jugăi, a ghiojăi.

ciupăí, ciupăiesc, (ciupăci), vb. tranz. – (reg.; înv.) A spăla, a îmbăia: „Hainele să spală, dar copilul se ciupăcește” (ALRRM, 1971: 298). – Din ciupă (MDA).

Intrare: ciupăi
ciupăi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.