4 definiții pentru ciumilitură

ciumilitúră sf vz cimilitură

cĭumilitúră, V. cimilitură.

cimilitúră și cinilitúră f., pl. ĭ (d. un verb *a cineli, din cinel 2). Est. Ghicitoare, enigmă. – Și cĭum-.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ciumilitúră, ciumilituri, (cimilitură), s.f. – (reg.) Ghicitoare. – Din ciumil + suf. -itură (MDA).

Intrare: ciumilitură
ciumilitură
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ciumilitură ciumilitura
plural ciumilituri ciumiliturile
genitiv-dativ singular ciumilituri ciumiliturii
plural ciumilituri ciumiliturilor
vocativ singular
plural