2 definiții pentru ciumili
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ciumili, ciumilesc, (ciumili, ciumnili), vb. tranz. – (reg.; înv.) 1. A spune ghicitori. 2. A ghici, a dibui. 3. A drăcui, a blestema (Papahagi, 1925): „Ciumniliga, liga, / Ciumnilească-ți dracu limba”. 4. A striga, a chiui, a iui: „Feciorii ciumnilesc” (ALRRM, 1969: 230). – Var. a lui cimili (et. nec.) (MDA).
ciumili, ciumilesc, (ciumnili), vb. tranz. – 1. A ghici, a dibui, cf. a ciuguli. 2. A drăcui, a blestema (Papahagi 1925): „Ciumniliga, liga, / Ciumnilească-ți dracu limba”. 3. A striga, a chiui, a iui: „Feciorii ciumnilesc” (ALR 1969: 230). – Et. nec. (MDA).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: ciumili
ciumili
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.