2 definiții pentru ciuluc


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ciulúc sn [At: M. COSTIN, ap. LET. I, 242/34 / Pl: ~uce / E: tc çöllük, çöllyk] (Tcî) Pustietate.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ciulúc, ciulúcuri, s.n. (înv.) loc deșert, pustietate.

Intrare: ciuluc
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciuluc
  • ciulucul
  • ciulucu‑
plural
  • ciulucuri
  • ciulucurile
genitiv-dativ singular
  • ciuluc
  • ciulucului
plural
  • ciulucuri
  • ciulucurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)