ciuciulețit¹ sn [At: CAMILAR, ap. DA ms / V: ~lițit / Pl: ~uri / E: ciuciuleți] (Reg) 1 Sucire. 2 Zbârcire. 3 Ghemuire.

ciuciulețit², ~ă a [At: I. CR. IV, 48 / V: ~lițit / Pl: ~iți, ~e / E: ciuciuleți] (Reg) 1 Ciuciulit¹ (1). 2 Chircit. 3 Sucit.

ciuciulițit¹ sn vz ciuciulețit¹

ciuciulițit², ~ă a vz ciuciulețit²