2 intrări

17 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ciúște2 sf vz ciușcă

ciúște1 sf [At: ALECSANDRI, T. 241 / V: ~scă, șuș~, (înv) ciúcică, țúșcă / Pl: ~ti / E: ns cf ciuști] 1 (Buc) Ștergar răsucit strâns și înnodat la capete, cu care se lovește unul dintre jucători la jocul „de-a puha”. 2 (Înv; îf țușcă îe) A se face țușcă A se îmbăta.

CIÚȘCĂ, ciuște, s. f. (Pop.) Ardei iute. – Din bg. čuška.

ciúșcă1 sf [At: PAȘCA. GL. / V: ~ște / Pl: ~ște / E: bg чущка] (Reg) 1 Ardei (1). 2 Ardei iute. 3 Păstaie. 4 Salată de ardei acrită cu oțet.

țușcă2[1] sf vz ciușcă

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

CIÚȘCĂ, ciuște, s. f. (Reg.) Ardei iute. – Din bg. čuška.

CIÚȘCĂ ~te f. reg. Ardei mărunt și iute. /<bulg. țiuška

cĭúșcă f., pl. ștĭ și șcĭ (bg. čuška, a. î. Cp. cu ĭușcă și țușcă). Sud. Ardeĭ roș mic. Praf de ardeĭ verde (V. boĭa): cîrnațĭ presărațĭ cu cĭușcă de ardeĭ verde. (Chir. CL. 1910, 433). Meh. Saramură de ardeĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ciușcă (pop.) s. f., g.-d. art. ciuștii; pl. ciuști

ciúșcă s. f., g.-d. art. ciúștei; pl. ciúște

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ciúșcă (ciuște), s. f.1. Ardei. – 2. Batistă făcută sul și înnodată, cu care se lovește, într-un joc popular. – 3. Jocul respectiv. – Var. țușcă, ciuște. Megl. ciușcă „joc”. Bg. čuška „ardei”, sb., cr. čuška „lovitură, palmă” (Cihac, II, 437), al cărui sens comun este cel de a pișca, a arde. Dar face din ciușcă două cuvinte diferite.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ciúște s.f. (reg.) ștergar răsucit (matroască), înnodat la un capăt, cu care se lovește unul dintre jucători la jocul cu același nume sau: de-a puha, de-a mierța.

Intrare: ciuște
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciuște
  • ciuștea
plural
  • ciuști
  • ciuștile
genitiv-dativ singular
  • ciuști
  • ciuștii
plural
  • ciuști
  • ciuștilor
vocativ singular
plural
Intrare: ciușcă
ciușcă1 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F50)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciușcă
  • ciușca
plural
  • ciuști
  • ciuștile
genitiv-dativ singular
  • ciuști
  • ciuștii
plural
  • ciuști
  • ciuștilor
vocativ singular
plural
ciușcă2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciușcă
  • ciușca
plural
  • ciuște
  • ciuștele
genitiv-dativ singular
  • ciuște
  • ciuștei
plural
  • ciuște
  • ciuștelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ciușcă, ciuștisubstantiv feminin

  • 1. regional Ardei iute. DEX '98 DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.