2 intrări

5 definiții

cítov, ~ă [At: ȘINCAI, ap. DDRF / V: ~tav, ~tăv / Pl: ~i, ~e / E: bg читaв] (Îrg) 1-2 a Sănătos (la minte). 3 a Nevătămat. 4 a Tont. 5 av În întregime.

citovi [At: LB / V: ~ogi[1] / Pzi: ~vesc / E: citov] (Reg) 1-2 vtr A (se) vindeca. 3 vt (Irn) A schilodi pe cineva printr-o lovitură puternică. corectată

  1. ~ogi~ogi Ladislau Strifler

CITOVÍ vb. v. îndrepta, înfiripa, însănătoși, întrema, înzdrăveni, lecui, reface, restabili, ridica, tămădui, vindeca.

cítov, -ă adj. (bg. sîrb. čitav, teafăr. Cp. cu gîrbov). Olt. Munt. Trans. Cuminte, teafăr la minte (BSG. 1922, 163). – Și citovesc, vindec, cumințesc.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

citovi vb. v. ÎNDREPTA. ÎNFIRIPA. ÎNSĂNĂTOȘI. ÎNTREMA. ÎNZDRĂVENI. LECUI. REFACE. RESTABILI. RIDICA. TĂMĂDUI. VINDECA.

Intrare: citovi
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • citovi
  • citovire
  • citovit
  • citovind
singular plural
  • citovește
  • citoviți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • citovesc
(să)
  • citovesc
  • citoveam
  • citovii
  • citovisem
a II-a (tu)
  • citovești
(să)
  • citovești
  • citoveai
  • citoviși
  • citoviseși
a III-a (el, ea)
  • citovește
(să)
  • citovească
  • citovea
  • citovi
  • citovise
plural I (noi)
  • citovim
(să)
  • citovim
  • citoveam
  • citovirăm
  • citoviserăm
  • citovisem
a II-a (voi)
  • citoviți
(să)
  • citoviți
  • citoveați
  • citovirăți
  • citoviserăți
  • citoviseți
a III-a (ei, ele)
  • citovesc
(să)
  • citovească
  • citoveau
  • citovi
  • citoviseră
Intrare: citovit
citovit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • citovit
  • citovitul
  • citovitu‑
  • citovi
  • citovita
plural
  • citoviți
  • citoviții
  • citovite
  • citovitele
genitiv-dativ singular
  • citovit
  • citovitului
  • citovite
  • citovitei
plural
  • citoviți
  • citoviților
  • citovite
  • citovitelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)