7 definiții pentru citoplasmic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CITOPLÁSMIC, -Ă, citoplasmici, -ce, adj. De natura citoplasmei, al citoplasmei; citoplasmatic. – Din fr. cytoplasmique, engl. cytoplasmic.

CITOPLÁSMIC, -Ă, citoplasmici, -ce, adj. De natura citoplasmei, al citoplasmei; citoplasmatic. – Din fr. cytoplasmique, engl. cytoplasmic.

citoplásmic, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr cytoplasmique, eg cytoplasmic] 1 De natura citoplasmei Si: citoplasmatic (1). 2 Care aparține citoplasmei Si: citoplasmatic (2).

CITOPLÁSMIC, -Ă adj. Referitor la citoplasmă; citoplasmatic. [< fr. cytoplasmique].

CITOPLÁSMIC, -Ă adj. referitor la citoplasmă; citoplasmatic. (< fr. cytoplasmique)

CITOPLÁSMIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de citoplasmă; propriu citoplasmei. Ereditate ~că. /<fr. cytoplasmique


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

citoplásmic adj. m., pl. citoplásmici; f. sg. citoplásmică, pl. citoplásmice


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CITOPLÁSMIC adj. v. citoplasmatic.

Intrare: citoplasmic
citoplasmic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • citoplasmic
  • citoplasmicul
  • citoplasmicu‑
  • citoplasmică
  • citoplasmica
plural
  • citoplasmici
  • citoplasmicii
  • citoplasmice
  • citoplasmicele
genitiv-dativ singular
  • citoplasmic
  • citoplasmicului
  • citoplasmice
  • citoplasmicei
plural
  • citoplasmici
  • citoplasmicilor
  • citoplasmice
  • citoplasmicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

citoplasmic

  • 1. De natura citoplasmei, al citoplasmei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: citoplasmatic

etimologie: