3 definiții pentru cistolit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CISTOLÍT s. n. calcul (II) din vezica urinară. (< fr. cystolithe)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

CISTO-1 „vezică, bășică, chist”. ◊ gr. kystis „veziculă, bășică” > fr. cysto-, engl. id., it. cisto- > rom. cisto-.~carp (v. -carp), s. n., corp de fructificare al algelor roșii; ~cel (v. -cel2), s. n., hernie a vezicii urinare; ~croic (v. -croic), adj., (despre pigmenți) care este difuzat în vacuolele celulei; ~cromoscopie (v. cromo-, v. -scopie), s. f., cromocistoscopie*; ~enterocel (v. entero-, v. -cel2), s. n., hernie a vezicii urinare, însoțită de o ansă intestinală, printr-un orificiu natural sau patologic; ~enteroepiplocel (v. entero-, v. epiplo-, v. -cel2), s. n., hernie a vezicii urinare, a intestinului și a epiplonului prin același orificiu natural sau patologic; ~epiplocel (v. epiplo-, v. -cel2), s. n., hernie a vezicii urinare, însoțită de epiploon; ~for (v. -for), adj., care conține un chist; ~fotografie (v. foto-, v. -grafie), s. f., fotografie a interiorului vezicii urinare; ~ftizie (v. -ftizie), s. f., tuberculoză a vezicii urinare; ~grafie (v. -grafie), s. f., radiografie a vezicii urinare cu ajutorul unei substanțe de contrast; ~hernie (v. -hernie), s. f., 1. Congestie vezicală. 2. Aflux excesiv de sînge la nivelul vezicii urinare; ~lit (v. -lit1), s. n., concrețiune sferică de carbonat de calciu, de forma unui ciorchine, pe fața internă a membranei celulare; ~litotomie (v. lito-, v. -tomie), s. f., ablație chirurgicală a unui calcul din vezica urinară; ~merocel (v. mero-, v. -cel2), s. n., hernie a vezicii urinare prin inelul femural; ~metrie (v. -metrie1), s. f., măsurarea presiunii intravezicale, în funcție de conținutul acesteia și de puterea de contracție a mușchiului vezical; ~metrogramă (v. metro-2, v. -gramă), s. f., grafic reprezentînd variațiile presiunii intravezicale în funcție de conținutul și puterea de contracție a mușchiului vezical; ~metru (v. -metru1), s. n., instrument pentru măsurarea presiunii intravezicale; ~morf (v. -morf), adj., în formă de vezică; ~patie (v. -patie), s. f., afecțiune a vezicii urinare; ~pexie (v. -pexie), s. f., fixare chirurgicală a vezicii urinare; ~pielografie (v. pielo-, v. -grafie), s. f., radiografie a vezicii urinare și a pelvisului ureteric; ~plastie (v. -plastie), s. f., închidere chirurgicală a unei fistule vezico-vaginale; ~plegie (v. -plegie), s. f., paralizie a vezicii urinare; ~proctostomie (v. procto-, v. -stomie), s. f., operație chirurgicală pentru stabilirea comunicației între vezica urinară și rect; sin. cistorectostomie; ~ptoză (v. -ptoză), s. f., 1. Relaxarea anormală a vezicii urinare. 2. Reducerea capacității de contracție a peretelui vezicii urinare; ~radiografie (v. radio-, v. -grafie), s. f., radiografie a vezicii urinare, după injectarea unei substanțe opace la razele X; ~rafie (v. -rafie), s. f., operație medicală de suturare a vezicii urinare; ~ragie (v. -ragie), s. f., hemoragie vezicală; ~rectostomie (v. recto-, v. -stomie), s. f., cistoproctostomie*; ~ree (v. -ree), s. f., 1. Inflamație a vezicii urinare. 2. Scurgere din interiorul pereților vezicali; ~rexie (v. -rexie), s. f., ruptură a pereților vezicii urinare; ~scleroză (v. -scleroză), s. f., sclerozarea vezicii urinare; ~scop (v. -scop), s. n., instrument cu care se examinează vizual interiorul vezicii urinare; ~scopie (v. -scopie), s. f., examinarea vezicii urinare cu ajutorul cistoscopului; ~sferă (v. -sferă), s. f., masă de secreții cuprinsă într-un chist sferoidal vegetal; ~sfincteromanometrie (v. sfinctero-, v. mano-, v. -metrie1), s. f., metodă medicală de explorare a funcției vezicale, bazată pe studierea proprietăților mușchiului vezical și a sfincterelor sale, printr-o înregistrare grafică realizată cu ajutorul cistosfincteromanometrului; ~sfincteromanometru (v. sfinctero-, v. mano-, v. -metru1), s. n., aparat utilizat în cistosfincteromanometrie; ~sor (v. -sor), s. m., grămăjoară de spori de rezistență; ~spor (v. -spor), s. m., stadiu de latență sau de repaus al unor zoospori; ~stomie (v. -stomie), s. f., deschidere chirurgicală a vezicii urinare la suprafața abdomenului; ~til (v. -til), s. n., concrețiune mucilaginoasă asemănătoare cistolitului, dar fără cristale de carbonat de calciu; ~tom (v. -tom), s. n., instrument chirurgical utilizat în cistotomie; ~tomie (v. -tomie), s. f., operație medicală de incizie a vezicii urinare; ~trahelografie (v. trahelo-, v. -grafie), s. f., metodă radiologică de explorare a zonei colului vezical, prin introducerea în vezică a unei substanțe de contrast; ~trahelotomie (v. trahelo-, v. -tomie), s. f., incizie chirurgicală a colului vezicii urinare; ~ureterogramă (v. uretero-, v. -gramă), s. f., radiografie a vezicii urinare și a ureterelor, utilizîndu-se o substanță radioopacă; ~ureteronefrectomie (v. uretero-, v. nefr/o, v. -ectomie), s. f., ablație chirurgicală a rinichiului și a ureterului corespunzător, cu grefă din vezică la locul de implantare.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CISTOLÍT (< fr. {i}; {s} gr. kystis „vezică” + lithos „piatră”) s. m. 1. (BOT.) Masă de carbonat de calciu, mai rar de dioxid de siliciu, formată pe pereții externi ai celulelor epidermice vegetale. 2. (MED.) Calcul al vezicii urinare sau biliare.

Intrare: cistolit
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cistolit
  • cistolitul
  • cistolitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • cistolit
  • cistolitului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)