opțiuni
  • info

2 intrări

8 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CISTERCIAN1, -Ă, cistercieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Călugăr care aparține unei congregații benedictine fundate în Franța. 2. Adj. Care aparține cistercienilor (1), privitor la cistercieni. [Pr.: -ci-an] – Din fr. cistercien.[1]

  1. 1. În original, acc. greșit: CISTERCIAN. — LauraGellner

cistercian, ~ă [At: DEX2 / P: ~ci-an / Pl: ~ieni, ~iene / E: fr cistercien] 1-2 smf, a (Călugăr) care aparține unei congregații benedictine (fundate în Franța). 3 a Referitor la cistercieni (1). 4 (Rar; îs) Arhitectură ~ă Arhitectură cu aspect simplu și sever.

CISTERCIAN, -Ă, cistercieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Călugăr care aparține unei congregații benedictine fundate în Franța. 2. Adj. Care aparține cistercienilor (1), privitor la cistercieni. [Pr.: -ci-an] – Din fr. cistercien.

CISTERCIENI s.m.pl. Ordin de călugări benedictini din Franța, datînd din sec. XI, care au jucat un rol deosebit în colportarea formelor arhitectonice ale goticului timpuriu. // adj. Care aparține acestui ordin. ◊ Arhitectură cisterciană = arhitectură cu aspect simplu și sever. [Pron. -ci-eni, sg. cistercian. / < fr. cisterciens].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cistercian (desp. -ci-an) adj. m., s. m., pl. cistercieni (desp. -ci-eni); adj. f., s. f. cisterciană, pl. cisterciene

cistercian (-ci-an) adj. m., s. m., pl. cistercieni (-ci-eni); adj. f., s. f. cisterciană, pl. cisterciene

cistercian s. m., adj. m. (sil. -ci-an), pl. cistercieni (sil. -ci-eni); f. sg. cisterciană, g.-d. art. cistercienei, pl. cisterciene

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

cistercian, -ă, cistercieni, -e s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Membru al unei congregații benedictine fundate în 1098 în Franța de sf. Robert la Cîteaux lângă Dijon, al cărei centru a devenit în sec. 12 abația Clairvaux; au fost desființati în 1790, în timpul revoluției franceze. ◊ Cistercieni reformați v. trapiști. 2. Adj. Care aparține cistercienilor, privitor la cistercieni. – Din fr. cistercien.

Intrare: cisterciană
cisterciană substantiv feminin
  • silabație: -ci-a-nă info
substantiv feminin (F17)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cisterciană
  • cisterciana
plural
  • cisterciene
  • cistercienele
genitiv-dativ singular
  • cisterciene
  • cistercienei
plural
  • cisterciene
  • cistercienelor
vocativ singular —
plural —
Intrare: cistercian (adj.)
cistercian1 (adj.) adjectiv
  • silabație: -ci-an info
adjectiv (A21)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cistercian
  • cistercianul
  • cistercianu‑
  • cisterciană
  • cisterciana
plural
  • cistercieni
  • cistercienii
  • cisterciene
  • cistercienele
genitiv-dativ singular
  • cistercian
  • cistercianului
  • cisterciene
  • cistercienei
plural
  • cistercieni
  • cistercienilor
  • cisterciene
  • cistercienelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cistercian, cistercianăadjectiv

  • 1. Care aparține cistercienilor, privitor la cistercieni. DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. Arhitectură cisterciană = arhitectură cu aspect simplu și sever. DN
etimologie:

cistercian, cistercienisubstantiv masculin
cisterciană, cistercienesubstantiv feminin

  • 1. Călugăr care aparține unei congregații benedictine fundate în Franța. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.