9 definiții pentru cirocumulus

cirocúmulus sm [At: DEX2 / E: fr cirro-cumulus] Tip de nori în forma unui strat alb, situați între 6000 și 7500 de metri altitudine.

CIROCÚMULUS s. m. Tip de nori în forma unui strat alb, situați între 6000 și 7500 de metri altitudine. – Din fr. cirro-cumulus.

CIROCÚMULUS s. m. Tip de nori în forma unui strat alb, situați între 6000 și 7500 de metri altitudine. – Din fr. cirro-cumulus.

CIROCÚMULUS s.n. (Met.) Tip de nori de mare altitudine, formați din grupe albe separate. [< fr. cirro-cumulus].

CIROCÚMULUS s. m. formație de nori de mare altitudine, formați din cristale de gheață și dispuși în sfere mici, albe. (< fr. cirrocumulus)

CIROCÚMULUS m. Nori situați la mare altitudine, care par ca o pătură albă, adesea ondulatorie, formați din cristale mici de gheață. /<fr. cirrocumulus


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CIRROCÚMULUS (‹ fr. {i}; {s} lat. cirrus „șuviță” + cumulus „grămadă”) subst. Tip de nori situați între 6.000 și 7.500 m alt., constituind bancuri, straturi sau pături subțiri albicioase formate din mici cristale de gheață. Nu au umbre proprii.

Intrare: cirocumulus
cirocumulus substantiv masculin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cirocumulus cirocumulusul
plural cirocumuluși cirocumulușii
genitiv-dativ singular cirocumulus cirocumulusului
plural cirocumuluși cirocumulușilor
vocativ singular
plural