4 definiții pentru circumspecțiune

circumspecțiúne sf vz circumspecție

CIRCUMSPECȚIÚNE s.f. v. circumspecție.

circumspecți(un)e f. calitatea persoanei circumspecte.

*circumspecțiúne f. (lat. circumspéctio, -ónis). Prudență, atențiune, precauțiune: a lucra cu circumspecțiune.

Intrare: circumspecțiune
circumspecțiune
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular circumspecțiune circumspecțiunea
plural circumspecțiuni circumspecțiunile
genitiv-dativ singular circumspecțiuni circumspecțiunii
plural circumspecțiuni circumspecțiunilor
vocativ singular
plural