4 definiții pentru circumspecțiune

circumspecțiúne sf vz circumspecție

CIRCUMSPECȚIÚNE s.f. v. circumspecție.

circumspecți(un)e f. calitatea persoanei circumspecte.

*circumspecțiúne f. (lat. circumspéctio, -ónis). Prudență, atențiune, precauțiune: a lucra cu circumspecțiune.

Intrare: circumspecțiune
circumspecțiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • circumspecțiune
  • circumspecțiunea
plural
  • circumspecțiuni
  • circumspecțiunile
genitiv-dativ singular
  • circumspecțiuni
  • circumspecțiunii
plural
  • circumspecțiuni
  • circumspecțiunilor
vocativ singular
plural