4 definiții pentru circumnutație
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CIRCUMNUTÁȚIE s.f. Fenomen prin care extremitățile unui ax vegetal descriu o spirală în creșterea lor, înclinându-se succesiv către diferitele părți ale orizontului. [Gen. -iei. / < fr. circumnutation].
CIRCUMNUTÁȚIE s. f. mișcare elicoidală de creștere a extremităților unui ax vegetal (tulpină, rădăcină etc.). (< fr. circumnutation)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
circumnutáție (-ți-e) s. f., art. circumnutáția (-ți-a), g.-d. circumnutáții, art. circumnutáției
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
circumnutáție s. f. (sil. -ți-e), art. circumnutáția (sil. -ți-a), g.-d. circumnutáții, art. circumnutáției
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: circumnutație
circumnutație substantiv feminin
- silabație: -ți-e
substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |