Definiția cu ID-ul 365199:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CIRCUMLOCUȚIE s.f. Expunere pe ocolite a unei idei care poate fi redată direct, mai concis; perifrază. [Gen. -iei, var. circumlocuțiune s.f. / < lat. circumlocutio < circum – împrejur, loqui – a vorbi, cf. fr. circonlocution].