circa av [At: GHICA, A. 853 / V: (înv) țirca / E: lat circa] Aproximativ.

CÍRCA adv. Aproximativ, cam, aproape, cam la. [< lat. circa].

CÍRCA abr. cca./ adv. aproximativ, cam. (< lat. circa)

CÍRCA adv. (atribuie celor spuse o notă de aproximație) Cam vreo; la vreo; aproximativ. ~ trei mii de lei. /<lat. circa

circa adv. exprimă o aproximațiune: cam, pe la.

*círca adv. (germ. circa, d. it. și lat. circa). Trans. Aproape, aproximativ, vre-o.

CÍRCĂ, circi, s. f. (Fam.) Circumscripție (de poliție, financiară etc.). – Abr. din circumscripție.

círcă¹ sf [At: DA ms / Pl: ? / E: abr. din circumscripție] (Fam) 1-3 Circumscripție (1-3)

círcă² sf vz cipcă

țirca av vz circa

CÍRCĂ s. f. (Fam.) Circumscripție (de miliție, financiară etc.). – Abreviere din circumscripție.

CÍRCĂ s. f. (Familiar) Circumscripție (de miliție, financiară etc.). Cazul a fost descoperit de circa a 8-a de miliție.

ClRCA adv. Cam, aproximativ, aproape, ca la. Mi s-au trimis circa 4.600 fr. (= franci). GHICA, A. 853.

circa adv.; abr. cca/c.

!circa adv.; abr. cca/c.

círca adv.; abr. cca

circă (fam.) s. f., g.-d. art. circii; pl. circi

circă (fam.) s. f., g.-d. art. circii; pl. circi

círcă s. f.

círcă s. f., g.-d. art. circei; pl. -

CÍRCA adv. v. aproximativ.

CIRCA adv. aproape, aproximativ, cam, vreo, (pop.) ca, la, (înv.) pregiur. (Au trecut ~ două secole.)

CÍRCĂ s. v. circumscripție.

CIRCĂ s. circumscripție, secție, (înv.) despărțire. (~ de miliție, electorală, sanitară.)

círca adv. – Aproape, aproximativ. Lat. circa (sec. XIX).

círcă, circi, s.f. – (reg.) Lemn gros, așezat la temelia unei case: „Să taie circi de lemn de gorun și pă circi (...) să ridică casa” (Grai. rom., 2000; Apșa de Jos). – Et. nec.

Circa (Țirca) v. Chiril 4.

Circa v. Țirca 1.