2 definiții pentru circăli

circălí vt [At: DA ms / Pzi: ? / E: mg cirkálni] (Ban) A căuta urmele mistreților pentru a-i vâna Si: a adulmeca, a ulma.

circălí, circălésc, vb. IV (reg.) a cerceta urmele mistreților, a adulmeca.

Intrare: circăli
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) circăli circălire circălit circălind singular plural
circălește circăliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) circălesc (să) circălesc circăleam circălii circălisem
a II-a (tu) circălești (să) circălești circăleai circăliși circăliseși
a III-a (el, ea) circălește (să) circălească circălea circăli circălise
plural I (noi) circălim (să) circălim circăleam circălirăm circăliserăm, circălisem*
a II-a (voi) circăliți (să) circăliți circăleați circălirăți circăliserăți, circăliseți*
a III-a (ei, ele) circălesc (să) circălească circăleau circăli circăliseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)