11 definiții pentru circă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

círcă2 sf vz cipcă

círcă1 sf [At: DA ms / Pl: ? / E: abr. din circumscripție] (Fam) 1-3 Circumscripție (1-3)

CÍRCĂ, circi, s. f. (Fam.) Circumscripție (de poliție, financiară etc.). – Abr. din circumscripție.

CÍRCĂ s. f. (Fam.) Circumscripție (de miliție, financiară etc.). – Abreviere din circumscripție.

CÍRCĂ s. f. (Familiar) Circumscripție (de miliție, financiară etc.). Cazul a fost descoperit de circa a 8-a de miliție.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

círcă (fam.) s. f., g.-d. art. círcii; pl. circi

círcă s. f., g.-d. art. circei; pl. -


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CÍRCĂ s. v. circumscripție.

CIRCĂ s. circumscripție, secție, (înv.) despărțire. (~ de miliție, electorală, sanitară.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

círcă, circi, s.f. – (reg.) Lemn gros, așezat la temelia unei case: „Să taie circi de lemn de gorun și pă circi (...) să ridică casa” (Grai. rom., 2000; Apșa de Jos). – Et. nec.

Intrare: circă
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • circă
  • circa
plural
  • circi
  • circile
genitiv-dativ singular
  • circi
  • circii
plural
  • circi
  • circilor
vocativ singular
plural

circă

etimologie: