3 intrări
20 de definiții
din care- explicative (10)
- morfologice (6)
- relaționale (2)
- argou (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CIORDIT s. n. (Fam.) Faptul de a ciordi; ciordeală, șterpeleală. – V. ciordi.
CIORDIT s. n. (Fam.) Faptul de a ciordi; ciordeală, șterpeleală. – V. ciordi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
ciordit2, ~ă a [At: I. CR. V, 374 / Pl: ~iți, ~e / E: ciordi] (Fam) Furat2.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ciordit1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: ciordi] (Fam) Ciordire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CIORDI, ciordesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A fura (lucruri mărunte); a șterpeli. – Din țig. cior (part. ciordiom).
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CIORDI, ciordesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A fura (lucruri mărunte); a șterpeli. – Din țig. cior (part. ciordiom).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
ciordi vt [At: CIHAC II, 56 / V: ciur~ / Pzi: ~desc / E: rrm čor] (Fam) A fura.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ciurdi v vz ciordi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CIORDI, ciordesc, vb. IV. Tranz. (Familiar) A fura (la repezeală) lucruri fără prea mare valoare; a șterpeli. Stau aici, nu ciordesc nimica, zău. GALAN, Z. R. 140. Întind mîna, fie să ciordească ceva dintr-un sac, fie să cerșească. STANCU, D. 361. Abia ne mai ținem Zilele cu cîte o găină sau altă pasăre ce putem să ciordim de pe ici, de colo. ISPIRESCU, L. 368.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A CIORDI ~esc tranz. fam. (lucruri mărunte) A fura cu abilitate; a șterpeli; a șterge. /<țig. cior
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ciordì v. a fura cu dibăcie fără a se simți (vorbind mai ales de țigani): ce putem să ciordim de pe ici de colo ISP. [Țigăn, ČORDO, participiu dela ČORAO, a fura].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cĭordésc v. tr. (țig. čordo, part. d. čorao, a fura. Cp. și cu ung. csorditni, a pune să se scurgă, csörditni, a plesni din bicĭ). Pop. A fura, șterpeli.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ciordit (fam.) s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ciordit (fam.) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ciordit s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ciordi (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ciordesc, 3 sg. ciordește, imperf. 1 ciordeam; conj. prez. 1 sg. să ciordesc, 3 să ciordească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ciordi (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ciordesc, imperf. 3 sg. ciordea; conj. prez. 3 să ciordească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ciordi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ciordesc, imperf. 3 sg. ciordea; conj. prez. 3 sg. și pl. ciordească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CIORDI vb. v. fura, lua, sustrage.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ciordi vb. v. FURA. LUA. SUSTRAGE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
ciordit, -ă, ciordiți, -te adj. furat.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ciordi, ciordesc v. t. a fura
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
ciorditsubstantiv neutru
- 1. Faptul de a ciordi. DEX '09 DEX '98sinonime: ciordeală șterpeleală
etimologie:
- ciordi DEX '98 DEX '09
ciordi, ciordescverb
-
- Stau aici, nu ciordesc nimica, zău. GALAN, Z. R. 140. DLRLC
- Întind mîna, fie să ciordească ceva dintr-un sac, fie să cerșească. STANCU, D. 361. DLRLC
- Abia ne mai ținem zilele cu cîte o găină sau altă pasăre ce putem să ciordim de pe ici, de colo. ISPIRESCU, L. 368. DLRLC
-
etimologie:
- cior (participiul lui ciordiom). DEX '09 DEX '98