2 intrări
8 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ciorbalâc sn [At: PONTBRIANT, D. / V: ~lic / Pl: ~uri / E: tc çorbalyk] (Înv) 1 Polonic. 2 Castron pentru ciorbă.
ciorbalic sn vz ciorbalâc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ciorbalâc n. lingură mare de scos ciorbă. [Turc. ČORBALYK].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cĭorbalîc n., pl. e (turc. čorbalyk, de cĭorbă, de unde și sîrb. čorbalok, castron de cĭorbă). Munt. Rar. Mold. Polonic, linguroĭ, chepcea, cáuc, lingura cu care se scoate cĭorba din oală saŭ din castron. Zemurcă, zeamă lungă. – În nord -lic și -lîc, polonic.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
linguróĭ n., pl. oaĭe. Lingură mare de scos cĭorba din oală orĭ din castron (în sud și cĭorbalîc, în nord și polonic).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CIORBALAC s. v. polonic.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ciorbalîc s. v. POLONIC.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ciorbalâc, ciorbalâcuri, s.n. (înv.) lingură mare de scos ciorbă.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv neutru (N2) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||